Anevrism aortic

Anevrismul aortic înseamnă dilatarea patologică a unui segment al aortei, cea mai mare arteră a copului uman, responsabilă cu transportarea sângelui oxigenat. Se consideră că un pacient suferă de anevrism în momentul în care diamentrul unui segment al aortei este dilatat cu 50% mai mult decât cel normal.

În funcție de formă și segmentul afectat anevrismul aortic se clasifică în mai multe categorii. De asemenea, se consideră că anevrismul aortic este adevărat dacă peretele lui este alcătuit din 3 straturi și fals când peretele este format doar din straturi externe.

Cauzele anevrismului aortic

• Fumat - la persoanele fumătoare crește riscul anevrismului aortic, în special ce de aortă abdominală

• Vârstă - persoanele peste 65 ani sunt predispuse la anevrisme aortice

• Sex - anevrismul aortic afectează bărbații de cinci ori mai frecvent decât femeile

• Hipertensiune arterială - dacă presiunea mare a sângelui în vase nu este tratată se produce dilatarea aortei 

• Hipercolesterolemie - nivelul crescut al grăsimilor în sânge favorizează apariția anevrismului aortic

• Istoricul familial - persoanele care au rude cu anevrism aortic sunt predispuse la afecțiune, iar unele boli cu transmitere ereditară produc și anevrism aortic. 

Simptomele specifice anevrismului aortic

În fazele incipiente anevrismul aortic este asimptomatic, motiv pentru care se depistează foarte greu și în foarte multe cazuri întâmplător, în urma unor investigații pentru alte boli. 

Când este într-o fază avansată sau când apar diferite complicații precum ruptura peretelului, anevrismul aortic se manifestă în principal prin durere. 

În cazul anevrismului de aortă ascendentă (ce include inelul aortic) pacienții obosesc foarte repede din cauză de insuficiență aortică.

Tratament pentru anevrismul aortic

Când anevrismul aortic este mic (diametrul dilatării segmentului este sub 5cm), evoluția acestuia este urmărit ecografic din 6 în 6 luni. În plus, pacientul ia o serie de măsuri pentru scăderea factorilor de risc, după caz. De exemplu, pacienții trebuie să renunțe la fumat, să-și mențină colesterolul în valențe optime și să evite efortul fizic intens. De asemenea, bolnavii vor urma un tratament medicamentos, ce include mai multe clase de medicamente:

• beta blocante (metoprolol, nebivolol, atenolol, carvedilol)

• inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (perindopril; enalapril; ramipril, zofenopril)

• blocanți de receptori ai angiotensinei (valsartan, telmisartan; irbesartan, candesartan)

• blocante ale canalelor de calciu (amlodipina, lecarnidipina)

• pentru hipertensiune arteriala 

• statine (simvastatina, atorvastatina, rosuvastatina) pentru dislipidemie

Tot de tratament medicamentos au parte și persoanele care nu pot fi operate și au o speranță de viață mică. 

Când anevrismul aortic este mare, cu risc de rupere (acesta apare de cele mai multe ori când diamentrul anevrismului este mai mare de 6cm) se recurge la intervenția chirurgicală. Aceasta este de 2 tipuri: 

Endovascular - se protejează porțiunea afectată prin introducerea în aortă a stent-ului, care izolează zona anevrismală. Aceast tip de intervenție chirurgicală se realizează doar în anumite condiții și în funcție de anatomia aortei. Perioada de spitalizare și recuperare este de scurtă durată.

Vascular - porțiunea afectată este înlocuită cu o proteză sintetică. Intervenția se realizează indiferent de segmentul afectat. Este cea mai folosită metodă în cazul anevrismelor mari. În același timp, este mai riscantă, iar perioada de recuperare este destul de lungă.

Dacă sunt identificate anevrisme aortice complicate nu se mai ține cont de dimensiunile lor și se intervine chirurgical. 

Autor: Alexandra Necula

Citește și:

Anevrismul cerebral – opţiuni terapeutice