+++ Bine ati venit pe Explore Medicine TV - Primul si singurul portal de educatie medicala video +++

Duminică, 12 August 2012 22:40

angina-pectoralaAngina este definită drept o durere în piept cauzată de un debit insuficient de sânge şi oxigen spre muşchiul inimii. În cele mai multe cazuri, lipsa fluxului de sânge se datorează unei îngustări a arterelor coronare. Angina nu este o boală, ci este mai mult un simptom al unei alte afecţiuni de bază, fiind întâlnită des în bolile coronariene.

 

 

Angina apare, de obicei, în timpul efortului fizic sau când pacientul este supus unui stres emoţional puternic. În timpul acestor perioade, muşchiul inimii are nevoie de mai mult oxigen, iar îngustarea arterelor face ca acestă nevoie să nu fie acoperită.

Cauzele care duc la apariţia anginei

Angina este cauzată de scăderea fluxului de sânge la muşchiului inimii. Sângele transportă oxigenul de care inima are nevoie pentru a funcţiona, însă atunci când muşchiul inimii nu primeşte suficient oxigen, apare o boală numită ischemie.

Aproximativ 8% din bărbaţi şi 3% dintre femeile cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani suferă de această boală iar riscul creşte pe masură ce se înaintează în vârstă.

Cauzele care pot duce la apariţia anginei:

  • Un nivel ridicat de colesterol, mai ales dacă există un istoric familial al bolilor de inimă;
  • Fumatul;
  • Diabetul zaharat;
  • Hipertensiunea arterială;
  • Ritmul anormal al inimii;
  • Boala valvulară;
  • Anomalii structurale ale arterelor coronare;
  • Anemia severă;
  • Alţi factori importanţi de risc pentru angina pectorală includ obezitatea şi un nivel ridicat de produse chimice în sânge;

Există trei tipuri de angină pectorală:

Angina pectorală stabilă. Este, de obicei, declanşatǎ de efortul fizic. Pe lângă activitatea fizică, factori precum: stresul emoţional, temperaturile reci, mesele grele şi fumatul pot îngusta arterele şi pot declanşa angina pectorală.

Angina pectorală instabilă. În cazul în care se formează depozite de grǎsime (plăci) acestea pot bloca sau pot reduce fluxul de sânge către muşchiul inimii. Angina pectorală instabilă poate fi, de asemenea, cauzată de condiţii precum anemia severă. Boala este periculoasă şi necesită tratament de urgenţă.

Angina variabilǎ. Este cauzată de un spasm într-o arteră coronariană, ceea ce produce o îngustare temporară a acesteia. Această îngustare reduce fluxul de sânge cǎtre inimă, cauzând dureri în piept.

Simptomele anginei

Severitatea și durata simptomelor poate varia. Simptomele noi sau diferite de cele obişnuite pot semnala o formă mult mai periculoasă de angină pectorală (angina instabilă) sau chiar un atac de cord.

Simptomele anginei includ:

  •  Durere în piept sau disconfort;
  •  Dureri ale braţelor, ale gâtului, ale maxilarului, ale umărului sau dureri în piept însoţite de dureri de spate;
  •  Greaţă;
  •  Oboseală;
  •  Scurtarea respiraţiei;
  •  Anxietate;
  •  Transpiraţie;
  •  Ameţeală;

Complicaţiile anginei

Complicaţiile anginei se referă la creşterea riscului de a dezvolta un atac de cord.

Cele mai comune simptome ale unui atac de cord includ:

  • Presiune sau durere puternică în centrul pieptului, care durează mai multe minute.
  • Durere extinsă dincolo de piept spre umăr, braţ sau spate.
  • Dureri prelungite în partea superioară a abdomenului.
  • Scurtarea respiraţiei.
  • Transpiraţie.
  • Anxietate.
  • Leşin.
  • Greaţă şi vărsături.

Diagnosticul anginei

Medicul poate recomanda unul din următoarele teste pentru diagnosticul anginei pectorale.

Electrocardiograma. Numită de asemenea EKG, aceasta înregistrează semnalele electrice ale inimii, iar medicul poate observa dacă fluxul de sânge a fost încetinit sau întrerupt.

Testul de stres. Uneori, angina pectorală este mai uşor de a diagnosticat în timpul unui test de stres. Medicul pune pacientul să meargă pe banda de alergat sau să pedaleze pe bicicletă. În acest timp tensiunea arterială este monitorizată.

Radiografia. Acest test arată imaginea inimii şi a plămânilor.

Ecocardiografie. O ecocardiografie foloseşte undele sonore pentru a produce imagini ale inimii. Medicul poate folosi aceste imagini pentru a identifica problemele, inclusiv dacă există zone la care nu ajunge o cantitate suficientă de sânge.

Angiografia coronariană. Este parte a unui grup de proceduri centrale cunoscute sub numele de cateterism cardiac. În timpul angiografiei coronariană, o substanţă de contrast, care este vizibilă la radiografie, este injectată în vasele de sânge ale inimii.

Analize de sânge. Anumite enzime cardiace sunt prezente în sânge, dacă inima a fost afectată de un atac de cord.

Tomografie cardiacă computerizată (CT).

Tratamentul anginei pectorale

• Modificarea stilului de viaţă - dacă angina pectorală este uşoară, modificarea stilului de viaţă poate fi singurul tratament de care pacientul are nevoie. Chiar dacă angina este severă aceste modificări sunt foarte importante.

• Evitaţi fumatul şi expunerea la fumatul pasiv.

• Controlaţi diabetul zaharat.

• Respectaţi pauzele de odihnă.

• Evitaţi stresului şi încercaţi să găsiţi modalităţi de relaxare.

• Modificarea diete, cu cantităţi limitate de grăsimi saturate.

Tratamentul medicamentos

Dacă modificările stilului de viaţǎ nu îmbunatăţesc angina pectorală, medicul poate recomanda tratamentul medicametos cu:

Aspirină deoarece reduce capacitatea sângelui de a se coagula, ceea ce face mai uşor ca acesta să curgă prin arterele îngustate.

Nitraţi. Nitraţii sunt adesea folosiţi pentru a trata angina pectorală. Nitraţii relaxeză şi extind vasele de sânge.

Beta-blocante. Medicamentul blochează efectul epinefrinei cunoscută, de asemenea, sub numele de adrenalină. Ca rezultat, inima bate mai lent şi cu forţă mai mică, reducând astfel tensiunea arterială.

Statinele. Statinele sunt medicamente utilizate pentru scăderea colesterolului din sânge.

Inhibitorii enzimei de conversie (ECA). Aceste medicamente ajută la relaxarea vaselor de sânge. Inhibitorii enzimei de conversie previn formarea unei enzime numită angiotensină II, o substanţă care afectează sistemul cardiovascular în numeroase moduri, inclusiv prin îngustarea vaselor de sânge.

Tratamentul chirurgical

Modificările stilului de viaţă şi medicamentele sunt utilizate frecvent pentru a trata angina pectorală stabilă. Dar, procedurile medicale, precum angioplastia sau bypass-ul coronarian arterial sunt, de asemenea, utilizate pentru a trata angina pectorală.

Angioplastia. În timpul unei angioplastii, un mic balon este introdus în artera redusă. Balonul este umflat pentru a lărgi artera, şi apoi un stent este, de obicei, introdus pentru a menţine artera deschisă. Aceasta procedură îmbunatăţeste fluxul de sânge al inimii şi reduce sau elimină angina pectorală.

Bypass coronarian. În timpul intervenţiei chirurgicale de bypass coronarian arterial, o venă sau arteră din altă parte a corpul este utilizată pentru a izola o arterǎ blocată sau îngustată la nivelul inimii. Este o opţiune de tratament atât pentru angina pectorală instabilă, precum şi pentru angina pectorala stabilǎ, care nu a răspuns la alte tratamente.

Prevenirea anginei pectorale

Prevenirea anginei se realizează prin modificarea stilului de viaţă, iar mǎsurile pot ameliora simptomele pacienţilor care au deja angină. Acestea includ:

• Renunţarea la fumat.

• Monitorizarea şi controlul altor afecţiuni cum ar fi: hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat şi diabetul zaharat.

• Dieta sănătoasă şi o greutate corporală normală.

• Reducerea stresului.

 

Citeşte şi:

Tahicardia

Sanatatea Media Group BebeSanatos Info Pacienti Avocatul Pacientului Avocatul Medicului Gala Sanatatii