+++ Bine ati venit pe Explore Medicine TV - Primul si singurul portal de educatie medicala video +++

Miercuri, 30 Ianuarie 2013 15:55

disfagiaDisfagia este termenul medical care defineşte dificultatea pe care pacientul o poate avea la înghiţire, sau mai concret, sentimentul că produsele alimentare au rămans înţepenite în gât sau la nivlul pieptului. Disfagia nu este o boală în sine, ci mai mult un simptom al altor boli.

 

Disfagia poate apărea în orice perioadă a vieţii, cu toate că riscul creşte odată cu înaintarea în vârstă.

Cauzele care pot duce la apariţia disfagiei

Aproximativ 50 de perechi de muşchi şi nervi sunt necesari pemtu a realiza un simplu act de înghiţire, iar un număr mare de afecţiuni pot interfera în buna desfăşursare a acestui procedeu. Disfagia poate fi de trei tipuri: esofagiană, orofaringiană si de transport, însă primele două sunt cele mai frecvente.

Cauzele disfagiei esofagiană

Unele dintre cauzele disfagiei esofagiene includ:

Acalazia carditei. Acest lucru se întâmplă atunci când sfincterului nu se relaxeză în mod corespunzător pentru a permite produselor alimentare să treacă în stomac.

Spasmele. Spasmele difuze afectează muşchii peretelui esofagului inferior.

Boala de reflux gastro-esofagian.

Tumori esofagiene.

Corpuri străine. Uneori, produsele alimentare de dimensiuni mari pot bloca parțial gâtul sau esofagul. Copiii pot înghiţi obiecte mici, cum ar fi insigne, monede sau bucăţi de jucării, care se pot bloca în aceste zone.

Esofagita eozinofilică. Această condiţie, poate fi legată de o alergie alimentară, fiind cauzată de o suprapopulare a celule numite eozinofile în esofag.

Sclerodermie. Această boală se caracterizează prin dezvoltarea de cicatrici care cauzează întărirea ţesuturilor.

Radioterapia. Acest tratament al cancerului poate duce la inflamarea şi cicatrizarea esofagului, care poate determina dificultăţi de înghiţire.

Cauzele disfagiei orofaringiană

Anumiţi factori pot slăbi muşchii gâtului, ceea ce face dificil parcursul alimentar de la gură la gât şi esofag. Cauzele disfagiei orofaringianale includ:

Tulburări neurologice. Anumite tulburări, cum ar fi sindromul post-poliomielită, scleroză multiplă, distrofia musculară şi boala Parkinson, pot duce la dezvoltarea disfagiei orofaringiene.

Lezarea măduvei spinării şi accidentele vasculare cerebrale pot determina dificultăţi de înghiţire sau incapacitatea de a înghiţi.

Diverticulii. Sub forma unor mici pungi în care sunt colectate particulele de alimente în gât, de multe ori situate chiar deasupra esofagului, pot duce la dificultăţi de înghiţire, respiraţie urât mirositoare, durere în gât sau tuse repetată.

Cancer. Anumite tipuri de cancer şi anumite tratamente împotriva cancerului, cum ar fi radiaţiile, pot provoca dificultăţi la înghiţire.

Disfagia la sugari şi la copii

Cauzele frecvente ale disfagiei la sugari şi la copii includ:

Tulburări ale sistemului nervos, cum ar fi paralizie cerebrală sau meningită.

Buza de iepure sau palatina.

Simtomele disfagiei

Simptomele disfagiei orofaringiană includ următoarele:

- Dificultate la înghiţire;

- Sufocare în timp ce se înghite;

- Tusea în timp ce se înghite;

- Regurgitarea alimentelor;

- Pierderea în greutate;

Simptomele disfagiei esofagienă includ următoarele:

- Senzaţie de presiune în zona pieptului;

- Senzaţie de blocarea a alimentelor în gât sau piept;

- Dureri în piept;

- Durere la înghiţire;

- Arsuri la stomac şi gaze;

- Durere de gât;

Diagnosticul disfagiei

Pentru a diagnostica disfagia, medicul specialist poate recomanda următoarele teste:

Un examen radiologic baritat.

Endoscopia. Un endoscop este introdus în gât spre esofag, astfel încât medicul să poată vizualiza esofagului.

Manometria esofagiană. În manometrie, un mic tub se introduce în esofag fiind conectat la un aparat care înregistrează presiunea. Acest lucru permite măsurarea contracţiilor musculare esofagiene la înghiţire.

Un studiu dinamic al înghiţirii. Un aliment este acoperit cu bariu, iar medicul poate observa traseul alimentelor, pentru a vedea unde rămâne alimentul blocat.

Tratamentul disfagiei

Tratametul va fi individualizat în funcţie de cauza care a produs disfagia. Astfel, medicul poate recomanada:

Exerciţii. Anumite exerciţii pot ajuta la coordonarea muşchilor şi a nervilor care coordonează procesul de înghiţire.

Abordări de tratament pentru disfagia esofagiană pot include:

Dilatarea esofagiană. În cazul acalaziei, medicul poate folosi un endoscop cu un balon special ataşat la capăt pentru a dilata esofagul.

Chirurgie. Pentru diverticuli sau pentru tumoarile esofagiene, poate fi nevoie de o intervenţieă.

Medicamente. Disfagia asociată cu boala de reflux gastric poate fi tratată cu medicamente orale pentru a reduce acidul din stomac.

Disfagia severă poate fi tratată prin:

Diete speciale cu lichide. Acest lucru poate ajuta la menţinerea unei greutăţi sănătoase şi pentru a evita deshidratarea.

Nutriţia enterală. În cazuri foarte grave de disfagie, pcientul are nevoie de un tub de alimentare pentru a evita procesul natural de hrănire, care poate provoca dureri.

Prevenirea disfagiei

Deşi disfagia nu poate fi prevenită, mai ales atunci când cauza este de origine neurologică, puteţi reduce riscul dacă mestecaţi bine alimentele pe care le consumaţi. Depistarea precoce şi tratamentul eficient al bolii de reflux gastro-esofagian poate reduce riscul de disfagie.

Sanatatea Media Group BebeSanatos Info Pacienti Avocatul Pacientului Avocatul Medicului Gala Sanatatii