+++ Bine ati venit pe Explore Medicine TV - Primul si singurul portal de educatie medicala video +++

Marţi, 16 Iulie 2013 08:03

sindrom-cushingSindromul Cushing se definește drept o  tulburare hormonalǎ caracterizatǎ prin niveluri ridicate ale hormonului cortizol. Aproximativ unul din 50.000 de oameni sunt afectați de sindromul Cushing, femeile fiind mai sensibile la anumite forme ale bolii decȃt bǎrbații.

Fǎrǎ tratament, boala poate fi fatală. De asemenea, multe persoane supraponderale cu hipertensiune arterialǎ sau diabet zaharat pot prezenta unele caracteristici ale sindromului Cushing. Sindromul Cushing poate duce, de asemenea, la creșterea tensiunii arteriale, la pierderea de masă osoasă și, uneori, la diabet zaharat.

 

Tratamentele pentru sindromul Cushing pot  ține sub control producția de cortizol a organismului, ceea ce duce la îmbunătățirea considerabilǎ  a simptomelor. Astfel, cu cȃt tratamentul este ȋnceput mai devreme, cu atât mai bine șansele de recuperare sunt mai mari.

 

Cauzele care duc la dezvoltarea sindromului Cushing

Sindromul Cushing rezultă dintr-un exces  de cortizol la nivelul organismului. Sistemul endocrin este format din glande care produc hormoni și care regleazǎ diferite procese, în tot corpul. Aceste glande sunt: glandele suprarenale, glanda hipofizǎ, glanda tiroidă, glandele paratiroide, pancreasul, ovarele (la femei) și testicule (la bǎrbați).

Glandele suprarenale produc o serie de hormoni, inclusiv cortizolul. Cortizolul joacǎ un rol important ȋn: 

Reglarea tensiunii arteriale și în menținerea sǎnatǎții sistemul cardiovascular

Ajutǎ organismul sǎ rǎspundǎ  la stres și regleazǎ modul ȋn care proteinele, carbohidrații și grǎsimile din dieta  sunt metabolizate

Sindromul Cushing se poate dezvolta de la o cauză care provine din exteriorul corpului. De exemplu, utilizarea corticosteroizilor, în doze mari și pe o perioadă lungǎ de timp poate duce la apariția sindromului Cushing. 

Oamenii pot dezvolta, de asemenea, sindromul Cushing dacǎ utilizeazǎ, ȋn doze mari și pentru perioade lungi de timp, corticosteroizi injectabili - de exemplu, injecții repetate  ȋmpotriva durerilorr articulare, bursitei sau a durerilor de spate. 

Boala  poate fi, de asemenea,  cauzatǎ de supraproducția de cortizol a propriului corp. În aceste cazuri, sindromul Cushing pot fi legate de:

O tumoare a glandei pituitare (adenom hipofizar) - O tumoare necanceroasǎ a glandei pituitare, situatǎ la baza creierului, ce secretǎ un exces de ACTH și care, la rândul său, stimulează glandele suprarenale iar acestea produc mai mult cortizol decȃt este necesar.

O tumoare ectopicǎ a organelor care nu produc ACTH -  Rareori, atunci când o tumoare se dezvoltă într-un organ care în mod normal, nu produce ACTH, tumora va începe să secrete acest hormon în exces. Aceste tumori,  pot fi necanceroase sau canceroase și apar, de obicei, în plămâni, pancreas, glanda tiroidǎ sau glanda timus.

O boalǎ a  glandei suprarenale primare. Cea mai frecventǎ este o tumorǎ benignǎ a cortexului suprarenal, denumitǎ adenom suprarenal. Tumorile canceroase ale cortexul suprarenal sunt rare, dar și ele pot duce la dezvoltarea sindromului Cushing.

Sindromul Cushing ȋn familie. Destul de rar oamenii pot moșteni  tendința de a dezvolta tumori la nivelul glandelor endocrine, ceea ce duce la afectarea nivelului de  cortizol și la apariția sindromului Cushing.

 

Simptomele sindromului Cushing

Semnele  comune implicǎ apariția obezitǎții progresive și apariția de modificǎri la nivelul pielii:

          Creșterea ȋn greutate și depozitele de țesut gras mai ales ȋntre picioare și partea superioară a spatelui și între umeri.

          Vergeturile roz sau violet pe pielea abdomenului, a coapselor, a sȃnilor si a brațelor.     

          Piele fragilǎ, iar vȃnǎtǎile apar ușor.

          Acnee

          Rǎnile sau vȃnǎtǎile se vindecǎ greu

 

Femeile cu sindrom Cushing pot prezenta: Perioade menstruale neregulate sau absente; pǎr facial

Bǎrbații cu sindrom Cushing pot prezenta: Scăderea libidoului; scăderea fertilității; disfuncție erectilǎ

 

Alte semne si simptome includ:

 

     Oboseală

     Slăbiciune musculară

     Depresie, anxietate și iritabilitate

     Pierderea controlului emoțional

     Dificultăți cognitive

     Hipertensiune arterialǎ noi sau agravarea

     Intoleranțǎ la glucozǎ

     Durere de cap

     Pierdere de masǎ osoasǎ

 

Diagnosticarea sindromului Cushing

Pentru diagnosticare medicul va efectua un examen fizic, pentru a cǎuta semne ce pot indica prezența  sindromului Cushing. Dacă ați utilizat un corticosteroid pentru o perioadă lungă de timp, comunicați medicului acest lucru.

 Medicul va recomnada pacientului urmǎtoarele teste de diagnostic:

Teste de sȃnge și urină - Aceste teste mǎsoarǎ nivelurile de hormoni din urină și din sânge și indicǎ dacǎ organismul produce cortizol  ȋn exces. 

Teste de salivă. La persoanele fără sindrom Cushing nivelul de cortizol scade semnificativ spre searǎ. Prin analiza unui mic eșantion de salivǎ colectatǎ spre searǎ, medicii pot vedea daca nivelul de cortizol este prea mare.

Teste imagistice. Tomografia computerizatǎ poate oferi imagini detaliate ale glandei  pituitare și a glandelor suprarenale, iar prin intermediul acestor imagini se pot detecta anumite anomalii.

 

Tratamentul  sindromului Cushing

Tratamentul sindromului Cushing are ca scop reducerea nivelului de cortizol din organism. Opțiunile de tratament includ:

 

Reducerea utilizǎrii de corticosteroizi -  În cazul în care cauza ce a dus la apariția sindromului Cushing este utilizarea pe termen lung de corticosteroizi, medicul poate reduce  doza.

Tratamentul chirurgical -  Dacǎ motivul apariției sindromului Cushing este o tumorǎ, medicul poate recomanda ȋndepǎrtarea chirurgicalǎ a acesteia. Tumorile hipofizare sunt, de obicei, eliminate de un neurochirurg, iar procedura se poate efectua  prin nas. Dupǎ operație, pacientul va trebui să utilizeze medicamente de înlocuire a cortizolului pentru a furniza organismului  cantitatea corectă. 

Radioterapia -  Dacă chirurgul nu poate elimina complet o tumoare pituitară, acesta va recomanda radioterapia. De asemenea, radiațiile pot fi utilizate pentru persoanele care nu sunt candidații potriviți pentru chirurgie. 

Medicamentele- Medicii recomandǎ tratamentul medicamentos ȋnainte de intervenția chirurgicalǎ pentru a îmbunătăți simptomele și pentru a minimiza riscul chirurgical. Medicamentele pentru a controla producția excesivă de cortizol sunt ketoconazol, mitotan  și mifepriston  pentru persoanele cu sindrom Cushing care au diabet de tip 2 sau intoleranțǎ la glucozǎ. 

Pentru a face față bolii cu care se confruntǎ pacienții se pot afilia la animite grupuri de suport, mai ales cǎ acestea aduc împreună persoane care se confruntă cu aceleași tipuri de provocări, dar și pe familiile pacienților.

 

Autor: Lavinia Radu

 

Citește și:

Boala Addison

Tiroidita Hashimoto

 

 

 

 

 

Sanatatea Media Group BebeSanatos Info Pacienti Avocatul Pacientului Avocatul Medicului Gala Sanatatii