Presbiacuzia

Presbiacuzia, pierderea auzului o datǎ cu ȋnaintarea ȋn vȃrstǎ, afecteaza unul din trei adulți de peste 65 de ani. De fapt, aceasta este pe locul trei in topul celor mai comune probeme de sǎnǎtate la adulți dupǎ artrită și hipertensiune arterialǎ.

Care sunt semnele timpurii ale bolii? Există multe semne de avertizare și schimbări de comportament care pot fi legate de pierderea auzului. De exemplu, persoanele care se confruntǎ cu pierderea auzului pot cere oamenilor sǎ repete de multe ori ceea ce au spus.

Simptomele presbiacuziei

Fiecare individ poate avea simptome diferite, ȋnsǎ simptomele generale pot include:

• Pacientul nu aude discuțiile mormǎite sau le aude neclar.

• Sunetele ascuțite, cum ar fi "s" sau "-lea" sunt greu de distins

• Conversațiile sunt greu de înțeles, mai ales atunci când există zgomot de fundal

• Vocile de bărbați sunt mai ușor de auzit decât cele ale femeilor

• Unele sunete par prea puternice

• Tinitus (zgomote în urechi) - acesta poate apărea într-una sau ȋn ambele urechi

Cauzele presbiacuziei

Pot exista multe cauze pentru apariția bolii, dar cea mai frecventǎ cauzǎ se referǎ la ȋnaintarea ȋn vȃrstǎ, la nivelul  urecheii interne, ȋn urechea medie sau de-a lungul cǎilor nervoase cǎtre creier.

Alte cauze ale presbiacuziei sunt:

• Efectele cumulative ale zgomotelor de mediu

• Pierderea receptorilor senzoriali din urechea internǎ

• Factori ereditari

• Diferite boli

• Efectele secundare ale unor medicamente

Diagnosticarea presbiacuziei

Specialiștii ORL vor face o evaluare completa a auzului. Testarea va indica gradul și tipul de pierdere a auzului. Testul va arăta, de asemenea, impactul asupra capacității persoanei de a comunica în viața de zi cu zi.  Specialiștii utilizeazǎ echipamente speciale pentru a obține rezultate corecte test de auz. Testul complet durează, de obicei, aproximativ 30 de minute și  nu este dureroas. În general, un test de auz trebuie făcut la fiecare 2 ani,  după ce pacientul trece de  vârsta de 50 de ani. Cu toate acestea, un test auditiv trebuie făcut dacǎ experimentați o schimbare bruscă la nivelul auzului, tinitus (zgomote în urechi) sau amețeli.

Tratamentul presbiacuziei

Dacă se constată că un aparat auditiv poate fi util, specialistul ORL va efectua mai multe teste pentru a determina tipul de aparat ce va îmbunătăți auzul deoarece beneficiile variază în funcție de cauza și gradul de pierdere al auzului. Uneori, aparatele auditive vor trebui să fie  înlocuite cu alte modele dacă pierderea auzului  se agraveazǎ. Pentru anumite persoane cu deficiențe de auz foarte severe, la care aparatul auditiv nu ajutǎ, implantul cohlear poate ȋmbunǎtǎți modul ȋn care se percep sunetele, iar pacietul poate, parțial, sǎ audǎ din nou.

Autor: Lavinia Radu

Citește și:

Tratamentul osteoporozei la pacientul varstnic

Fractura de sold - generalitati