+++ Bine ati venit pe Explore Medicine TV - Primul si singurul portal de educatie medicala video +++

Luni, 20 Mai 2013 09:00

lupusLupusul eritematos sistemic este o boală cronică inflamatorie care apare atunci când sistemul imunitar atacă propriile ţesuturi şi organe. Boala poate fi dificil de diagnosticat deoarece simptomele provocate sunt asemănătoare cu cele ale altor boli. La unii oameni lupusul poate fi declanşat de infecţii, anumite medicamente sau chiar de lumina soarelui. 

Inflamaţia cauzată de lupus poate afecta mai multe părţi ale corpului inclusiv articulaţiile, pielea, rinichii, celulele sanguine, creierul, inima sau plămânii.

 În prezent, nu există un tratament specific pentru lupus, ci doar pentru simptomele date de boală. 

 

Cauzele care duc la apariţia lupusului

 Lupusul apare atunci când sistemul imunitar atacă ţesutul sănătos din organism. Este probabil ca lupusul să fie cauzat de o combinaţie între factorii genetici şi cei de mediu.

Se pare, totuşi, că unele persoane au o predispoziţie moştenită de a dezvolta boala,  iar atunci când vin în contact cu anumiţi factori declanşatori din mediul înconjurător, boala poate apărea.

Unii factori declanşatori potenţiali sunt: 

• Factorii hormonali.

• Infecţiile cu  diferiţi viruşi.

• Expunerea la soare poate declanşa un răspuns al sistemului imunitar la persoanele sensibile.

• Medicamente. Lupusul poate fi declanşat de anumite tipuri de medicamente precum cele anti-tensiune arterială sau antibiotice, iar efectele apar, de obicei, când pacientul încetează consumul.

 

Simptomele date de lupus

Majoritatea persoanelor cu lupus au forme uşoare ale bolii, caracterizate prin episoade de lupus în care simptomele se agravează pentru o perioadă, apoi se ameliorează  sau chiar dispar complet pentru un timp, iar ciclul se reia.

Cele mai frecvente simptome sunt:

• Oboseala şi febrǎ.

• Dureri de cap, confuzie, pierderi de memorie.

• Uscăciunea ochilor.

• Dureri articulare sau rigiditatea la nivelul articulaţiilor. 

• Erupţii cutanate pe faţă sub forma unui fluture, care acoperă obrajii şi nasul.

• Leziuni ale pielii care apar sau se agravează  o dată cu expunerea la soare.

• Degetele de la mâini sau de la picioare,  capătă iniţial o nuanţă palidă iar apoi se transformă într-o nuanţă albăstruie.

 

Boli asemănătoare lupusului

Sclerodermia

Sindromul Sjogren

Vasculita

Artrita reumatoidă

Fibromialgia

Sindromul de oboseala cronică

Reumatismul articular acut

 

Diagnosticarea lupusului

Testele de sânge şi urină pot include:

• Hemoleucograma completă a sângelui. Acest test măsoară numărul de globule roşii, globule albe şi trombocite, precum şi cantitatea de hemoglobină.

• Rata de sedimentare a hematiilor. O rată mai rapidă decât cea normală poate indica o boala sistemică, precum lupusul. 

• Sumarul de urină. O examinare a unui eşantion de urină poate indica un nivel crescut de proteine sau de celule roşii in urina, care poate apărea în cazul în care lupusul a afectat rinichii.

• Testarea anticorpilor antinucleari (ANA). Dacă testul iese pozitiv acesta  indică un sistem imunitar stimulat. În timp ce majoritatea persoanelor cu lupus au un test pozitiv de ANA, cei mai mulţi oameni cu un ANA pozitiv nu au lupus. 

 

Teste imagistice:

• Ecocardiografie. Acest test utilizează undele sonore pentru a produce în timp real imagini ale bătăii iminii.

• Radiografia. 

 

Tratamentul lupusului

Tratamentul medicamentos

Cele mai frecvente medicamente utilizate pentru a controla lupusul includ:

• Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Pot fi folosite pentru a trata durerea şi febra asociată cu lupus. 

• Medicamente utilizate în mod obişnuit pentru tratarea malariei, cum ar fi hidroxiclorochina, poate ajuta la controlul lupusului. 

• Corticosteroizii. Aceştia pot contracara inflamaţia produsă de lupus, dar produc anumite efecte secundare pe termen lung: creşterea în greutate, subţierea oaselor (osteoporoză), hipertensiune arteriala sau diabet zaharat.

• Medicamentele care suprimă sistemul imunitar. Acestea pot fi utilizate în cazuri grave de lupus. Exemplele includ ciclofosfamidă, azatioprină, mofetil, leflunomidă şi metotrexat. Posibilele efecte adverse pot include un risc crescut de infecţie, leziuni hepatice, scăderea fertilităţii şi creşterea riscului de a dezvolta cancer. 

 

Tratamentul la domiciliu - Evitaţi expunerea la soare deoarece razele ultraviolete pot declanşa un episod de lupus. Purtaţi  haine de protecţie, bluze cu mânecă lungă şi pantaloni lungi, şi folosiţi produse de protecţie solară cu un factor ridicat de fiecare dată când ieşiţi afară.

 

Faceţi exerciţii fizice regulate. Exerciţiile fizice reduc riscul de atac de cord şi ajută la combaterea depresiei.

Renunţaţi la fumat, deoarece poate agrava simptomele date de lupus.

Încercaţi să aveţi o dietă sănătoasă. O dietă sănătoasă înseamă un consum ridicat de fructe, legume şi cereale integrale. 

Ca în cazul fiecărei boli, pe lângă efectele fizice există şi efecte psihice. Pentru persoanele care suferă  de lupus creşte riscul de depresie, anxietate, iar stima de sine poate scădea. Pentru a putea face faţă lupusului, încercaţi să:

• Discutaţi cu familia despre ceea ce înseamnă lupusul şi despre cum vă pot ajuta.

• Vorbiţi cu alte persoane care suferă de această boală.

• Aflaţi tot ceea ce se poate despre boala de care suferiţi.

 

Autor: Lavinia Radu

 

Citește și:

 

Sindromul Churg-Strauss

Sclerodermia

 

Sanatatea Media Group BebeSanatos Info Pacienti Avocatul Pacientului Avocatul Medicului Gala Sanatatii