+++ Bine ati venit pe Explore Medicine TV - Primul si singurul portal de educatie medicala video +++

Luni, 15 Iulie 2013 11:42

boala-somnuluiBoala somnului cunoscutǎ și sub numele de tripanosomia africanǎ este o boalǎ de naturǎ infecțioasǎ determinatǎ de parazitul Trypanosoma Brucei. Boala este  cauzatǎ de un parazit ce produce o infecție gravă la nivelul creierului și al meningelui. Boala se dezvoltă lent iar dacă tratamentul este întârziat, poate fi fatalǎ. Acești paraziți periculoși sunt transportați de musca țețe. Din fericire, cele mai multe muște țețe nu sunt infectate cu parazitul. Conform Organizației Mondiale a Sănătății ȋn  anul 2005, focarele majore ale bolii somnului au fost observate în Angola, Republica Democrată Congo și Sudan.

 

Cauzele care duc la dezvoltarea bolii somnului

Boala somnului este cauzatǎ de parazitul Trypanosoma Brucei, un organism care trăiește în sângele gazdei și există în două subspecii. Parazitul se reproduce ȋn sange, iar simptomele apar treptat, pe mǎsura ce efectl nociv al acestora crește. De asemenea, aceștia migrează în sistemul nervos central, producând simptome caracteristice.

T. brucei gambiense este una dintre subspecii, și se caracterizeazǎ printr-o infecție persistentǎ care poate sǎ nu producǎ simptome mai mulți ani de zile, până când în cele din urmă pacientul dezvoltă  comă, din care pacientul nu poate fi trezit, de unde și numele de "boala somnului".

Parazitul este transmis prin ȋnțepǎtura muștei țețe. Cu toate acesta ȋnțepǎtura este destul de dureroasǎ iar pacientrul observǎ cǎ a fost ȋnțepat și numai cȃteva muște transportǎ infecția. Parazitul ajunge ȋn sȃngele omului, de unde trece în sistemul limfatic și ȋn sistemul nervos central. Acesta se reproduce în sânge, iar o muscǎ neinfectatǎ care ȋnțeapǎ un om infectat capatǎ și ea infecția și o rǎspȃndește mai departe, mai ales cǎ ȋn primele 4-6 sǎptǎmȃni acesta poate infecta alți oameni prin intermediul ȋnțepǎturii.

 

Simptomele bolii somnului

T. brucei gambiense - Perioada de incubație variazǎ de la cȃteva zile la cȃteva saptǎmȃni sau luni. O infecție locală de aproximativ 2-10 cm poate sǎ aparǎ la locul unde muscațele a ȋnțepat pacientul. În același timp, pacientul va experimenta umflarea ganglionilor limfatici, febrǎ, dureri musculare și dureri articulare. Dacǎ boala nu este tratatǎ pot apǎrea simptomele de infecție la nivelul creierului, iar acestea ȋși pot face apariția de la câteva luni pȃnǎ la doi ani după contactul inițial cu parazitul.

Simptomele observate sunt confuzie, inversarea ritmului diurn, demență și convulsii. Pacientul devine din ce în ce mai afectat din punct de vedere psihic, ȋși pierde în cele din urmă  controlul asupra vezicii urinare, ȋn final se poate instala coma.

T. brucei rhodiense - Acest parazit este mai agresiv iar, dacǎ este netratatǎ boala poate să fie fatalǎ ȋn termen  de aproximativ un an. Acesta afecteazǎ sistemului nervos central, duce la pierderea apetitului și la apariția tulburărilor mentale.

Boala rareori devine cronică, ȋnsǎ dacǎ acest lucru se ȋntȃmplǎ, parazitul poate produce  daune la nivelul rinichilor și al  mușchilor inimii.

 

Diagnosticarea bolii somnului

Boala somnului africană este rarǎ la persoanele care nu au călătorit în Africa, iar dacǎ ați calǎtorit trebuie sǎ comunicați medicului acest lucru. Pentru stabilirea diagnosticului, medicul poate recomanda  o analizǎ  de sânge, prelevarea unei mostre de lichid de la ganglionii limfatici sau de la nivelul lichidului cefalorahidian.

Tratamentul bolii somnului

Dacǎ boala este diagnosticatǎ ȋn stadiul I, specialiștii administreazǎ, pe cale intravenoasǎ,  ȋn cazul infecției cu Trypanosoma brucei rhodesiense medicamentul Suramin, ȋn timp ce dacǎ pacientul a dezvoltat T. brucei gambiense, ȋn stadiul I se poate administra același medicament sau Pentamidina izotionat.

Ȋn stadiul II al bolii apar complicațiile neurologice și se administreazǎ fie  Melarsoprol intravenous fie Eflornitina.

Terapia medicamentoasǎ are ca scop blocarea creșterii și dezvoltǎrii parazitului. Tratamentul se administreazǎ ȋn spital, iar cu cȃt boala este mai repede depistatǎ cu atȃt este mai ușor de tratat. Ȋn stadiul II al bolii, evoluția pacientului poate fi rezervatǎ.

Pacienții trebuie investigați periodic ȋn primii doi ani, pentru ca medicul sǎ fie convis cǎ infecția a trecut. Dupǎ apariția bolii, pacientul o poate dezvolta din nou, daca este ȋnțepat din nou de o muscǎ țețe.

 

Autor: Lavinia Radu

 

Citește și:

Febra dengue

Virusul Papiloma Uman (HPV)

 

 

 

Sanatatea Media Group BebeSanatos Info Pacienti Avocatul Pacientului Avocatul Medicului Gala Sanatatii