+++ Bine ati venit pe Explore Medicine TV - Primul si singurul portal de educatie medicala video +++

Miercuri, 24 Aprilie 2013 15:25

 

 

 scleroza-multiplaScleroza multiplă este o boală care afectează nervii măduvei spinarii şi cei de la nivelul creierului, cauzând probleme musculare, de echilibru şi de vedere.

Fiecare fibră nervoasă de la nivelul creierului şi a măduvei spinării este înconjurată de un strat de proteine care poartă numele de mielină. Aceastǎ substanțǎ protejează nervii şi ajută  semnalele electrice de la creier să ajungă la diferite părţi ale corpului. În cazul pacienţilor care suferă de screloză multiplă, mielina se deteriorează.

Acest lucru întrerupe transferul semnalelor nervoase şi duce la instalarea unei game largi de potenţiale simptome precum: pierderea vederii (de obicei, numai la singur ochi), rigiditate musculară, apariţia mişcărilor musculare necontrolate, dificultăţile de echilibru şi de coordonare, senzaţie de oboseală extremă.

 

Cauzele care duc la apariţia sclerozei multiple

Scleroza multiplă afectează mai mult femeile decât bărbaţii, tulburarea fiind cel mai frecvent diagnosticată la vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, însă poate apărea la orice vârstă.

Scleroza multiplă este cauzată de deteriorarea stratului de mielină, învelişul protector care înconjoară celulele nervoase. Când acest înveliş este deteriorat, impulsurile nervoase sunt încetinite sau oprite.

Leziunile la nivelul nervilor sunt cauzate de inflamaţii, iar acestea apar atunci când propriul sistem imunitar atacă sistemul nervos. Cu toate acestea, cercetătorii nu ştiu care este cauza care declanşează inflamaţia. Cele mai frecvente teorii indică faptul că poate fi vorba de un virus sau de un defect genetic, sau o combinaţie a ambelor cauze. 

De asemenea, persoanele cu un istoric familial de screloză multiplă şi cei care trăiesc într-o zonă geografică în  care screloza multiplă este o boală mai des întălnită, sunt expuşi unui risc uşor mai mare de a dezvolta boala. 

 

Simptomele sclerozei multiple

Simptomele variază, deoarece locaţia şi severitatea  atacului de screloză multiplă poate fi diferită de fiecare dată. Episoadele pot dura zile, săptămâni sau luni. De obicei, episoadele de screloză multiplă alternează cu perioade de remisie a bolii în care pacientul nu mai are simptome. Cu toate acestea, există şi cazuri când boala poate continua să se agraveze, fără perioade de remisie.

Febra, băile fierbinţi, expunerea la soare şi stresul pot declanşa sau agrava atacurile!

Pacienţii cu scleroză multiplă pot avea simptome în mai multe părţi ale corpului.Acestea pot fi:

• Pierderea echilibrului

• Spasme musculare

• Amorţeală 

• Probleme în mişcarea braţelor sau a picioarelor

• Probleme cu coordonarea 

• Tremur la nivelul braţelor sau al picioarelor

• Constipaţie sau diaree

• Urinări frecvente

• Incontinenţă urinară

• Viziune dublă

• Mişcări incontrolabile ale ochilor

• Pierderea vederii (de obicei, la un singur ochi)

• Scăderea atenţiei şi pierderi de memorie

• Depresie sau sentimente de tristeţe

• Pierderea auzului

• Probleme sexuale

• Probleme de masticaţie şi înghiţire

• Oboseală

 

Diagnosticul sclerozei multiple

Medicul poate diagnostica screloza multiplă după efectuarea unor teste precum:

Analize de sânge. Acestea pot ajuta la excluderea unor boli infecţioase sau inflamatorii, care au simptome asemănătoare cu scleroza multiplă.

Puncţia lombară. Medicul îndepărtează un mic eşantion de lichid cefalorahidian din interiorul canalul spinal pentru analiza de laborator. Acest eşantion poate evidenţia anomalii asociate cu scleroza multiplă, cum ar fi un nivel anormal de celule albe în sânge. 

RMN. Acest test utilizează un câmp magnetic puternic şi unde radio pentru a produce imagini detaliate ale organelor interne. RMN-ul poate dezvălui leziuni care să indice distrugerea mielinei. 

 Noi tehnici ar putea ajuta la diagnosticarea sclerozei multiple. Acestea includ:

Spectroscopia de rezonanţă magnetică. Aceast test oferă informaţii despre biochimia creierului.

Imagistică prin transfer de magnetizare. Procedura poate detecta anomalii înainte ca acestea să fie vizibile la un test RMN standard.

Difuzarea imaginilor Tensor. Această tehnologie oferă imagini 3D ale zonelor creierului utile în diagnosticarea bolii.

 

Tratamentul sclerozei multiple

  Nu există niciun tratament special pentru scleroza multiplă. Terapiile actuale se axează  pe scăderea numărului de atacuri, modificarea cursului bolii şi pe tratamentul simptomele. 

 

Tratamentul medicametos

Corticosteroizii. Tratamentul reduce inflamaţia  în timpul unei recidive. Efectele secundare pot include creşterea tensiunii arteriale, modificări ale dispoziţiei şi creşterea în greutate. 

Interferoni beta. Aceste tipuri de medicamente încetinesc ritmul în care simptomele sclerozei multiple se agravează, o dată cu trecerea timpului. 

Glatiramer acetat. Acţionează prin blocarea sistemul imunitar, iar astfel acesta nu mai atacă mielina. Medicametul trebuie injectat subcutanat o dată pe zi. Efectele secundare pot include înroşirea feţei şi respiraţii rapide după injectare.

Tratamentul cu Fingolimod. Tratamentul a fost recent aprobat de FDA. Acesta reduce numărul atacurilor de screloză multiplă şi pe termen scurt şi invaliditatea. Înainte de a începe tratamentul, pacientul trebuie să fie imun la virusul varicelei (virusul varicelo-zosterian). Alte efecte secundare includ creşterea  tensiunii arteriale şi vedere în ceaţă.

Natalizumab şi Mitoxantronă. Sunt două medicamete recomandate pentru scleroza multiplă severă, doar în cazul în care alte tratamente nu au avut rezultate. Primul medicament creşte riscul de leucoencefalopatie multifocală progresivă care este o infecţie a creierului iar al doilea este asociat cu dezvoltarea cancerului de sânge.

 

Alte terapii

Terapia fizică. Un terapeut  poate învaţa pacientul cum să îşi  îndeplinească sarcinile zilnice mult mai uşor.

Relaxantele musculare, acestea pot îmbunătăţi spasticitatea musculară. 

Medicamente pentru a reduce oboseala. 

Antidepresive sau medicamete pentru problemele urinare.

Ca şi în cazul altor boli cronice, viaţa cu scleroză multiplă pune presiune pe pacient şi pe membrii familiei acestuia. Cu toate acestea:

• Menţine activităţile normale de zi cu zi cât mai mult posibil.

• Rămâneţi conectat cu prietenii şi familia.

• Gasiţi-vă activităţi care să nu vă solicite foarte mult.

• Alăturaţi-vă unui grup de suport, unde vă puteţi împărtăşi gândurile cu alte persoane care suferă de aceeaşi boală.

• Discutaţi cu familia, pentru ca aceştia să vă sprijine şi să vă ajute.

• Un consilier sau un terapeut poate învăţa pacientul cum să facă faţă bolii, inclusiv prin tehnici de relaxare.

 

Autor: Lavinia Radu

Citeşte şi:

 

Aproximativ 10.000 de persoane sufera de screloza multipla in Romania

Cercetatorii au identificat zece gene care duc la dezvoltarea sclerozei laterale amiotrofice

 

Sanatatea Media Group BebeSanatos Info Pacienti Avocatul Pacientului Avocatul Medicului Gala Sanatatii