Orhita (Inflamatia testiculului)

Orhita se caracterizeazǎ drept inflamația unuia sau a ambelor testicule, boala fiind cel mai frecvent asociatǎ cu virusul care provoacǎ oreionul. Aproximativ o treime din barbații care dezvoltǎ oreion după pubertate vor dezvolta și orhitǎ.  Cu toate acestea existǎ și alți factori care pot duce la apariția bolii inclusiv infecțiile cu transmitere sexuala (ITS), cum ar fi gonoreea sau chlamydia. De cele mai multe ori, orhita bacterienǎ rezultatǎ din epididimitǎ, o inflamație a tubului spiralat (epididim).  Cele mai frecvente simptome ale bolii sunt reprezentate de umflături și dureri la nivelul testiculelor.

Cauzele care duc la dezvoltarea orhitei

Orhita poate fi cauzată fie de o infecție bacterianǎ fie de o infecție viralǎ. Cel mai adesea, orhita bacterianǎ apare ca urmare a altei afecțiuni, epididimita. Cȃnd inflamația din epididim se extinde la testicul, boala este cunoscutǎ sub numele de epididimo-orhitǎ.  Epididimita este cauzatǎ de o infecție a uretrei sau a vezicii urinare, care se extinde la epididim. Alteori, cauza care duce la apriția orhitei este o infecție cu transmitere sexualǎ. Boala mai poate apǎrea și ca urmare a unor anomalii congenitale ale tractului urinar sau dacǎ pacientul a avut un cateter sau un instrument medical la nivelul zonei genitale.

 Orhita mai poate fi cauzatǎ și de o infecție viralǎ, produsǎ de virusul care produce oreionul. Aproximativ o treime din bǎrbații care dezvoltǎ oreion dupǎ  pubertate dezvolta și orhitǎ.

Simptomele orhitei

Simptomele orhita se dezvoltǎ, de obicei, brusc. Acestea pot include:

· Inflamația unui sau ambelor testicule

· Durerea și tensiune ȋn testicule

· Disconfort la micțiune

· Durere ȋn timpul actului sexual

· Greață

· Febră

Diagnosticarea orhitei

Pentru diagnosticarea orhitei medicul va realiza un examen fizic dar și un examen rectal pentru a verifica dacǎ prostata este sensibilǎ sau extinsǎ. De asemenea, medicul poate recomanda realizarea unei ultrasonografia a testiculului inflamat pentru a diferenția orhita de alte afecțiuni testiculare dureroase. Examenul de secreție uretralǎ – medicul va introduce un tampon îngust ȋn ultima porțiune a tractului urinar pentru a identifica bacteria care a produs boala. 

De asemena, specialistul mai poate recomanda un sumar de urinǎ sau analize de sȃnge ȋn cazul ȋn care suspecteazǎ o infecție cu transmitere sexualǎ.

Tratamentul orhitei

Tratamentul orhitei bacteriene

Medicamentele  antibiotice sunt cele mai frecvent utilizate pentru a trata orhita bacterianǎ. Medicul poate recomanda  doxiciclinǎ,  azitromicinǎ, cefalosporine sau alte antibiotice. Pacientul trebuie sǎ utilizeze ȋntregul tratament recomandat de medic  chiar dacǎ simptomele dispar.

Tratamentul orhitei virale

În cazul în care medicul a stabilit că nu o infecție bacteriană este cauza bolii, acesta poate recomanda  analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul sau naproxenul, dar și repaus la pat și aplicarea de comprese reci.

Autor: Lavinia Radu

Citește și:

Epididimita

Litiaza renala