+++ Bine ati venit pe Explore Medicine TV - Primul si singurul portal de educatie medicala video +++

Joi, 01 Septembrie 2011 19:09

Anevrismul cerebral este o afecţiune neurologică cauzată de dilatarea arterei cerebrale, arteră care contribuie la irigarea creierului. De cele mai multe ori, anevrismul cerebral este asimptomatic, boala fiind depistată abia atunci când artera se rupe şi duce la apariţia accidentului vascular cerebral.

Anevrismul cerebral progresează, în foarte multe cazuri, fără simptome. Apariţia semnelor afecţiunii este cauzată de faptul că dilatarea produsă apasă pe zonele învecinate ale arterei cerebrale. În aceste situaţii, simptomele anevrismului cerebral includ migrene, amețeli, tulburări de vedere, dureri cervicale, leșin sau crize epileptice.

Anevrismul cerebral apare, în general, la pacienţii cu hipertensiune arterială şi la cei care au mai avut astfel de cazuri în familie. Atunci când artera se rupe, pacientul poate suferi traume grave şi iremediabile la nivelul creierului sau poate chiar muri.

Predispoziția pentru dezvoltarea unui anevrism poate fi moștenită sau se poate dobândi prin îngroșarea arterelor, o dată cu înaintarea în vârstă. Unii factori care pot înclina balanța spre dezvoltarea unui anevrism cerebral pot fi controlați, alții nu. Următorii factori pot crește riscul dezvoltării unui anevrism sau al ruperii lui: 

- antecedentele heredocolaterale (prezenta bolii în antecedentele familiale) Persoanele cu cazuri de anevrism cerebral în familie sunt de 2 ori mai mult supuse riscului de a avea un anevrism fata de cei fara antecedente heredocolaterale.

- anevrismele în antecedentele patologice personale. Aproximativ 20% din pacientii care au avut un anevrism în antecedente au risc de a dezvolta ulterior altele. 

- sexul - femeile sunt de 2 ori mai predispuse la dezvoltarea unui anevrism cerebral sau o hemoragie subarahnoidiana față de bărbați. 

- rasa - afroamericanii sunt de 2 ori mai predispuși la anevrisme decât caucazienii. 

- hipertensiunea arterialaă - riscul unei hemoragii cerebrale este mai mare la oamenii care au hipertensiune arterială. 

- fumatul - pe lângă faptul că este un factor important de risc pentru hipertensiunea arterială, fumatul crește riscul rupturii de anevrism.


Tratamentul anevrismului cerebral variază în funcţie de mărimea arterei dilatate, vârsta pacientului şi starea generală de sănătate a acestuia. În cazurile în care mărimea anevrismului este mai mică de 10 mm, medicul specialist va opta pentru monitorizarea afecţiunii şi nu pentru intervenţia chirurgicală, necesară pentru anevrismele de dimensiuni mai mari.

Tratamentul anevrismului cerebral de dimenisuni mari şi care este simptomatic implică efectuarea unei intervenţii chirurgicale. Pacienţii diagnosticaţi cu o astfel de afecţiune pot suferi fie microembolizare, fie o clampare chirurgicală. Microembolizarea presupune introducerea unui tub prin artera afectată, până aproape de formaţiunea cerebrală. Prin tubul inserat sunt eliberate bobine mici care scad presiunea şi, astfel, riscul de rupere a anevrismului. Microembolizarea este o intervenţie mai puţin riscantă comparativ cu clamparea chirurgicală. Clamparea chirurgicală implică poziţionarea unei clame în jurul anevrismului pentru a scădea astfel presiunea şi pentru a preveni ruperea lui. Intervenţia de acest tip este extrem de riscantă şi poate pune în pericol viaţa pacientului.

Tratamentul anevrismului cerebral trebuie să fie aplicat  urgent, atunci când formaţiunile se dilată rapid. Neoprită la timp, dilarea poate duce la ruperea arterei cerebrale şi chiar la deces.

comments
Sanatatea Media Group BebeSanatos Info Pacienti Avocatul Pacientului Avocatul Medicului Gala Sanatatii
Amorteala maini